Licurici

M-am entuziasmat foarte tare când am văzut pozele astea pline de licurici electrici şi m-am grăbit să fac un colaj. Le-am aşesat un pic anapoda dar e mult prea migălos şi nu mai am răbdare. Mă bucură şi aşa. Încep să nu mai asociez luminiţele cu săbătorile de iarnă şi cred că o să-mi fac curaj să-mi umplu camera de pe acum cu beculeţe.

De aici.

Tot afară

Aveam în gând să renunţ la aer liber şi la verdeaţă pentru că m-a pălit dorul de toamnă, de ploi, de case şi privit pe geam, dar când găseşti aşa ceva nu te ţii de cuvânt. De data asta pe bune: pe final de vară aici aş vrea să lenevesc.
Cel mai mult îmi place pata de soare. E blândă şi se poartă frumos pentru că ştie că ne luăm la reverede în curând.

Condiţii favorabile

O masă afară, la umbra unui nuc, într-o gradină fără gâze. Numai în astfel de condiţii mi-ar plăcea să mănânc. Dacă nu mereu, măcar o dată în vară.

De aici.

Să fie lumină!

Uneori îmi vine să renunţ la visatul în legătură cu tot felul de case pompoase şi impresionante. Am crescut într-o casă umbrită şi rece. Vreau să stau într-o casă cu ferestre mari. Să fie lumină!
Aici şi aici.