În weekend mă pitesc

Mi-ar plăcea să locuiesc aici de vineri seara până luni dimineaţa. Să stau pitită în frunziş, la aer curat, la miros de floricele şi la racoare. O carte bună, un somn furat pe după masă, apă, aer şi companie plăcută. Un weekend frumos din cap până-n picioare vă doresc!

De aici.

Casă pe gustul oricui

Locul ăsta intră în categoria locurilor care mă fac să-mi doresc să mă căsătoresc, să am un soţ frumos, cinci copii zvăpăiaţi, doi câini, o pisică, grădină cu flori, maşină de tuns iarba, cărţi de bucate şi somn liniştit.
Îmi doresc tot ce se vede. Vreau să stau aici şi de la depărtare, şi în spatele casei şi în interiorul ei. Şi la masă şi în pat.

De aici.

In pom şi pomul pe casă

Toamna mi-aş umple bagajul cu pulovere cu reni tricotate şi m-aş muta aici. Aş fi cel mai înrăit admirator al copacilor. În fiecare zi aş face câte o poză să văd cum se colorează treptat împrejurimile. Şi apoi aş face giful cliseu pe care n-ai cum să nu-l placi chiar dacă l-ai mai văzut şi la alţii. Mi-aş petrece şi luna decembrie tot aici. Ar fi păcat să nu împodobeşti brăduţii de pe acoperiş.
Nomoli ştie să fotografieze anotimpurile.

Uneori e bine la ţară

Aşa arată o casă de la ţară, în Franţa. Construită în 1832, casa a fost a unei bunici, iar acum e locuinţa unei nepoate cu gust bun.
Mă văd în grădină îngrijind de flori, alergând cu vreo trei căţei sau tolănită pe iarbă. Într-o casă ca asta te trezeşti dis se dimineaţă, te găteşti bine, găteşti bine, faci ordine cu drag, te bate gândul să faci mai mult de doi copii şi să fii cea mai tare casnică de pe mapamond. Iar dacă oboseşti, te aduni într-o baie caldă. Nu văd cum n-ar funcţiona pentru că aşa o baie frumoasă nu mi-a mai fost dat să văd în viaţa mea.

Vezi aici toată minunăţia de casă.